glonte de argint

de’ale casei

Am decis ca in viitorul apropiat (asta cam peste un an) sa revolutionez sistemul de incalzire pe care il am. Normal, m-am gandit la o centrala profi, cu gazeificare. Boon…dau eu o raita pe forumuri de specialitate, cam sexiste, din moment ce numai baietii se distrau postand tot felul de chestii care mi-au pus mie mintea pe moate. Diagrame, calcule, detalii tehnice, care m-au bagat total in ceata. Dupa doua zile de lecturat si cautat pe site-uri, m-am decis ca vreau o centrala de la Mak. Ca bani pentru aia Arca Aspiro nu am. Mak are autonomie mare, pret rezonabil, adica fo’ 2000 de euro. Tot patinand pe softpedia aflu ca imi trebuie si un boiler pentru apa menajera. Perfect! Cel mai bun ar fi ala “tank in tank”. Nu m-am dumirit eu care e ideea dar am zis ok. Pretul? Hmmmm…de la 1000 de euro in sus. Ok…continui cu rascolitul pe forum si aflu ca ar fi indicat si un puffer. Nu m-am prins inca la ce-mi trebuie ala, dar specialistii insista, deci presupun ca stiu ei ce stiu.

Consult manualul tehnic al centralei Mak si aflu ca trebuie sa am vas de expansiune deschis. La sectiunea inca o pompa bypass aflu ca daca imi iau un puffer, pompa aia e degeaba. Dar, incep sa mi se aprinda sinapsele cand aud de pompa. Pompa=curent. Realizez brusc, instantaneu, si de-odata (ca sa citez din clasici), ca in satucul meu uitat de lume, pica curentul mai ceva decat MIG-urile. Ma reped frenetica sa aflu cat ar costa un generator. Moment in care mi se lipesc ochii pe pret. In panica, imi iau ochelarii, ma lipesc de monitor, si incep sa numar babeste cifrele. 22837 roni. Poftim? Ori nu mai stiu sa fac eu conversia in euro, ori m-am tampit de tot. Hotarasc ca decat sa dau aproape 6000 de euro, pe care oricum nu ii am, mai bine ma bransez la reteaua de apa. Care nu stiu cata presiune o sa imi ofere, da’ macar e relativ sigura. Pentru a-mi adanci depresia mai citesc o data manualul tehnic al centralei. Daca o sa va spun ca detaliile tehnice de acolo imi par la fel de accesibile ca si fizica quantica, o sa ma credeti tampita. Ceea ce nu exclud.

Trec la sectiunea cosuri. Du-re-re! Parerile se bat cap in cap. Fiecare are cate o idee, pe care nu o argumenteaza, of course, cu privire la cosuri. Daca il fac de caramida, trebuie musai sa-l izolez. Unii sunt de acord cu asta, altii nu. Si la 20×20 trebuie sa fie minim de 8 metri. Iar asta m-ar ajunge cu manopera cu tot undeva la 80 euro ml. Daca il fac din inox, cica pierd caldura, consumul de lemne e mare, plus ca risca sa ia foc ( zic unii???!!!). Multi recomanda cosul de fum simplu Plewa, care cica ar fi extraordinar. Presupun ca au dreptate, iar cand ma uit la pretul de 792,59 euro, fara TVA, inclin sa ma gandesc ca e atat de destept incat face si cartofi prajiti. M-am pierdut total cand am ajuns la detaliile tehnice…unghiul de 90 nu e indicat, ala de 45 da. De racordul la cos, zic…asta pentru connaisseuri. Bun, am priceput ideea, dar ma intreb, daca am sa-l fac, si trebuie musai sa il fac, cum il ancorez? De ce? Ca sa il ridic lipit de peretele casei si sa-l trec peste streasina, ar insemna sa modific instalatia de tevi din magazie, ceea ce imi da cosmaruri. Nu pentru ca m-as apuca eu sa demotez si sa montez coturi, nipluri si olandezi, dar asta presupune timp si bani. Si neaparat un instalator care o sa se uite superior la mine si o sa ma ia cu fraza aia “sa vedeti doamna, treaba e foarte complicate…necesita multa bataie de cap, dar o carpim noi…”. Ori eu, sunt satula de carpeli si improvizatii ca de mere acre. Ca de-aia nu-mi merge nimic bine in casa, incepand cu alimentarea bazinului la wc.

Normal, toata lumea insista pentru izolarea casei. Cu polistiren expandat de 8. Cu adezivul aferent, plasa, si ce-o mai fi nevoie. La asta mai adaug si caramida ca sa fac peretele exterior de la hol. Ca asa cum e el acum, imi sulfa alizeul prin casa. Asta presupune sa inalt nivelul holului si a unui dormitor cu 30 de centimetri. In traducere libera, nisip, var si ciment la greu. La care trebuie sa adaug manopera. Nu mai zic nimic de rigips pe tavan, gresie, si mobila de bucatarie meseriasa. P-astea le trec la sectiunea “dorinte-fierbinti-amanate-pana la sfatu’ asteapta”

Poate intr-un an ma loveste vreun noroc chior, cum ar fi sa castig la loto. Si atunci n-am sa-mi mai fac probleme. Mama ei de viata!

15 May , 2011 - Posted by | me

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: