glonte de argint

tacerea nuantelor

Mi-era dor de fluturi. Mi-era dor ca timpul sa se comprime, si eu sa respir intr-o singura secunda cat intr-un an. Mi-era dor de alta dimensiune, cea in care cuvintele devin inutile si efemere. Da, mi-era dor de efemer. De clipa suspendata in timp. Cea pe care eu am ales sa o pastrez asa, golita de sensuri inutile, lipsita de romantisme ieftine si facile, si pe care sa nu trebuiasca sa o explic. Mi-era dor sa-mi incalzesc mainile la un foc care nu este al meu. Mi-era dor sa spun “nu” exact atunci cand sunt tentata sa spun “da”. Mi-era dor sa primesc flori in fiecare zi, sa imi bucur ochii cu frumusetea lor, si sa continui sa le ignor. Mi-era dor de jazz, de muzica in forma pura, de vocea Ettei James, de matasea cu care ma infasor doar pentru ca imi place mie. Mi-era dor de mesajele la care nu raspund, mi-era dor de comisionarul unei florarii, care de 5 zile imi suna la usa, si care deja ma considera o veche cunostinta.

Mi-era dor de nuante, de taceri, de sarutul usor din podul palmei, de umarul rotund ascuns de rochia de seara…Mi-era dor de tine, pe care te stiu, dar pe care nu te-am  intalnit…

15 May , 2011 - Posted by | me

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: