glonte de argint

my way…

1 January , 2012 - Posted by | Graphics for my daughter

6 Comments »

  1. da. uneori stam cu spatele la drumul nostru si ne intrebam .. oare de ce nu-l vedem. Ne trebuie o mana pe umar sa ne faca sa ne intoarcem si sa vedem drumul.

    Comment by cris | 13 January , 2012 | Reply

  2. Chris, iarta-ma ca raspund atat de tarziu la ce ai scris.
    Nu ca nu vedem drumul, ci de cele mai multe ori nu realizam ca e o fundatura. E nevoie sa ne izbim cu capul de zid, ca sa intelegem ca nu tot ce e poleit e si autentic, oricat de bine ar semana. E fix momentul in care cei mai multi dintre noi au revelatia nimicniciei, a lasitatii, si a slabiciunii celorlalti. Lasitate ridicata la nivel de arta, si denumita pompos “onorabilitate si datorie”. Cei mai multi dintre noi au resurse inepuizabile in a-si potoli constiinta. Intotdeauna, ceilalti sunt de vina…
    Si intotdeauna pretind ca fugind, abandonand, darimand, negand, scuipand, rasucind cutitul iar si iar, pana pici mort de durere, ne-au facut de fapt un bine…
    Iorga spunea ca exista victorii care te injosesc si infrangeri care te inalta. Eu, oricat de fortata ar putea sa para alaturarea de Marele Iorga, indraznesc sa spun ca exista oameni care mor in picioare si altii care traiesc in genunchi.
    Pentru ambele variante trebuie sa ai vocatie…

    Comment by me | 5 June , 2012 | Reply

  3. Sunt bucuroasa ai raspuns.
    Da, sunt ziduri inalte pe care chiar daca le intuim credem ca le putem trece. Si fundaturi care au crapaturi, uneori mai adanci decat se vede la suprafata.

    Comment by Cris | 6 June , 2012 | Reply

  4. Mda…cum am zis, chestie de vocatie…
    Iarta-ma, nu vreau sa te amarasc cu cinismul meu. Dar crapaturile alea sunt pentru cei care aleg calea comoda. Iar calea comoda e pentru cei care traiesc in genunchi. Ori, eu, refuz sa traiesc tarandu-ma…

    Comment by me | 6 June , 2012 | Reply

  5. Stiu iubita. apreciez taria ta de caracter, intotdeauna am apreciat-o.
    Si mai stiu ca, crapaturile alea pot darama zidul.
    Si nu, nu ma amaresti. Stii ca sunt alaturi de tine.

    Comment by Cris | 6 June , 2012 | Reply

  6. Mda, taria mea de caracter o sa ma omoare intr-o buna zi. Nu ca ar fi vreo mare pierdere.
    Lasa, nu sunt tocmai eu in ultima vreme. Desi nici asta nu e ceva nou.
    Viata asta e futere de ciudata, Chris…

    Comment by me | 6 June , 2012 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: