glonte de argint

Rest in peace, mother

Dezastrele sau vestile rele au asupra mea un efect bizar. Devin incapabila sa reactionez asa cum oamenii normali ar reactiona in situatii similare. Sunt incapabila sa plang, sa urlu, ori sa-mi smulg parul din cap. Incremenesc intr-un soi de blocaj emotional, inghet in interior, si la prima vedere, in ochii celorlalti sunt de piatra sau lipsita de sentimente. De aici, mai vechea impresie a celor mai multi ca sunt insensibila si fara inima.
Moartea unuia dintre parinti, mai ales cand e parinte unic, ar trebui sa ne aduca in pragul disperarii. Dar eu imi amintesc ca la moartea prietenului fiicei mele, am reactionat cu mult mai violent decat reactionez acum. La moartea lui N am fost in stare catatonica. Acum nu am nicio reactie. Am ajuns sa ma intreb daca nu cumva sunt un monstru cu reactii nefiresti, ori daca nu sufar de un soi de alienare emotionala acuta.
Poate ca alienarea se petrece atunci cand cineva nu isi mai intelege propriile emotii, cand acestea izbucnesc ca ceva primar, necontrolat, si poate ca atunci are loc izolarea in propria minte si in propria lume. Indiferent care ar fi definitia, e clar ca eu sunt incapabila sa urmez tiparele si normele sociale nescrise.

Rest in peace, mother….

28 June , 2012 - Posted by | me

9 Comments »

  1. Esti prea severa cu tine. Nu mai ai lacrimi acum pentru ca ele au curs cu mult timp in urma.
    Eu stiu ce om sensibil si profund esti.
    Condoleante, sis!

    Comment by lizi | 28 June , 2012 | Reply

  2. Multumesc, Liz…
    Michelle pe care o stii tu a “cam” murit putin…

    Comment by me | 28 June , 2012 | Reply

  3. Michelle, cunoscandu-te pot sa afirm cu tarie ca esti un om absolut normal, un munte de sensibilitate si bunatate. Nu iti face griji, reactia vizavi de pierderea mamei va veni cu intarziere, dar va veni. Ceea ce ti se intampla acum se numeste autoprotectie…Ai trecut prin destule de-a lungul vietii tale si este justificata reactia ta. Asa ca, fii linistita. Eu sunt oricum alaturi de tine.

    Comment by Ina | 28 June , 2012 | Reply

  4. Condoleante, Me!
    Me, tu suferi in tacere, asa esti tu. Asta nu inseamna ca nu suferi. Lacrimile vor veni cu fiecare amintire si gand catre mama ta. Si vor veni multi ani de acum in colo.

    Comment by Cris | 29 June , 2012 | Reply

  5. Multumesc, doamnelor!
    Voi chiar ma vedeti mai buna decat sunt, Doar ca dracusorul din mine are tendinta de a da din copite. Ma urasc cand sunt asa, jalnica, patetica, si slaba, si ma lamentez ca o pisica lesinata. Si se pare ca nici macar in asemenea momente, sau, mai ales in asemenea momente nu scap de obiceiul asta de a ma analiza si a ma diseca, intr-o incercare disperata de a ma intelege. Desigur ca nu ma inteleg, si tot ce reusesc e sa ma dau singura de pereti.
    Devine un efort mult prea mare sa pretind fata de ceilalti ca sunt ok, ca totul e in regula, si ma apuca turbarea cand oamenii care au fost pe langa mine in ultimele trei zile ma admira, si imi spun ce futui de puternica sunt, si cat de tare sunt, si cat de minunata sunt, si alte rahaturi de-astea…iar eu…eu ma simt carne vie, si sunt furioasa, si scrasnesc din dinti ca sa nu izbucnesc. Cateodata, efortul de a ma comporta ca o doamna e prea mult pentru mine, dar afurisita asta de educatie mi-a format reflexe conditionate, si tot ce pot sa fac e sa continui asa, si sa fiu “doamna perfectiune”
    Ce vroiam sa spun e ca nu am reactii normale. Ascult muzica, scriu, fac grafica, zambesc fermecator, si in cea mai mare parte a timpului pretind ca sunt bine, ceea ce e o mare minciuna, pentru ca eu ma simt pe muchie. Nu sunt bine deloc, dar deloc, si nu numai din cauza ultimului eveniment.
    Eu va multumesc, stiu ca incurajarile voastre vin din suflet. Doar ca eu sunt…eu nu sunt…nu ma simt…
    Oof…viata e futui de complicata, si cand nu e complicata, ne place sa ne-o complicam singuri. Zilele astea am inteles inca o data in plus ca nu pot fi o femeie obisnuita, care vorbeste doar de parastase, pomeni, coliva si traditii stupide. Tot ce-mi doream era ca macar in asemenea momente sa fiu o blonda autentica…
    In fine…lasam…renunt eu…

    Comment by me | 29 June , 2012 | Reply

    • Deci traiesti….asta-i bine🙂
      Si ce daca nu reactionezi cum spun altii ca ar fi normal? Cred ca ti se rupe, sincer! Io-s satula de ce cred altii, m-am saturat sa fac doar ce-i bine si frumos si au cam inceput unele persoane sa se simta lezate! Fix pix! Pe mine parca ma intreaba cineva de sanatate!? Am avut o luna haotica, dezastruoasa si imi vine sa urlu, dar ma tem sa nu ma aude nimeni🙂
      Asta-i viata: te ridici, te scuturi si mergi mai departe!

      Ma bucur sa te “citesc”! Te pup, blondo!

      Comment by zambila | 3 July , 2012 | Reply

  6. Mda…Zambilutz, mie nu-mi e de cum spun altii ca ar fi normal sa reactionez, pentru ca eu redefinesc notiunea de anormal, deh…
    Pe mine ma sperie tocmai absenta unei reactii, pentru ca asta ma duce cu gandul la doar doua variante: ori ca eu sunt complet, total si iremediabil abrutizata, ceea ce nu exclud deloc, ori, sunt intr-un soc atat de complex incat imi inhiba simturile. Ambele sunt la fel de rele, pentru ca sunt semnele unei depresii severe. Si sunt destui care stiu ce s-a intamplat cand am avut Marea Depresie…devin autodistructiva, si sunt sanse mari, foarte mari, ca de data asta sa reusesc.
    Peste toate astea, totul se complica din cauza ca exista oameni care fac pasiuni smintite si ilogice pentru mine, iar eu nu am acum disponibilitatea necesara sa lamuresc totul cu tact si delicatete, in asa fel incat sa nu mai ranesc pe nimeni. Imi spun ca si eu am fost ranita, si inca mortal, si totusi traiesc, sau…exist, la nivel de celenterata, desigur, dar asta e un amanunt subsidiar. In acelasi timp, stiu bine ca nu as putea trai cu inca o moarte pe constiinta. Si totusi, sunt incapabila sa evit dezastrul, desi il vad, il simt…dar sunt cuprinsa de un soi de nebunie si imi spun ca nimeni nu e responsabil pentru viata altora, si ca daca cineva ma vede ca pe un “angel radios”, si vrea sa se omoare doar pentru ca eu nu raspund la “amoarea” lui, e liber sa o faca, pentru ca eu am obosit sa am grija de altii, sa le fac viata mai usoara, si sa ii tin in viata.
    “Angel radios”???!!! “Amoarea”???!!! Oaliooo…am scris eu asta? Am murit si n-am simtit, rad isteric acum.
    Ras cu plans, balega de manz…

    Comment by me | 3 July , 2012 | Reply

    • Am inteles perfect, din pacate! Partea proasta e ca nu am o explicatie pt acest fenomen nenorocit, partea si mai proasta e ca il cunosc perfect! Partea buna e ca mai exista si altii ca mine🙂 (partea proasta e ca e vorba de tine si as prefera sa nu fie).
      Ooof, mama ei de viata! De ce ne pasa noua de altii?
      Ah, pentru ca suntem doua tute blonde!🙂 Nu radea!

      Comment by zambila | 3 July , 2012 | Reply

  7. Zambilutz, chestie de ADN si de setari, cred. Sau de prostie, deh..
    In cazul meu, stiu sigur ca asa am fost “programata” sa simt, si impotriva oricarei logici, care totusi nu imi lipseste, nu ma pot impiedica sa imi pese, chiar daca stiu ca asta ma distruge pe mine la modul cel mai concret. Probabil ca mie imi lipseste cu desavarsire instinctul de autoconservare, desi inclin sa cred ca mi-a fost anihilat din fasa. Asta e rezultatul spalarii creierului, deh…sacrificiul impins la extrem, chiar daca nu am veleitati de Joanna D’Arc, iar martiriul nu e unul din cuvintele mele preferate. Stii care e problema cu martirii astia? Sunt toti morti…
    Ce vroiam sa spun e ca sunt unii care doar dau si unii si mai multi care doar primesc. Si mai cred ca asa trebuie sa fie, si ca li se cuvine.
    Deja divaghez si aberez cu gratie…sa ma bata soarele daca stiu cum am ajuns la Joanna D’Arc si schizofrenia ei…
    Tete de linotte, deh…

    Comment by me | 3 July , 2012 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: