constatarea zilei…

…ar fi urmatoarea: cu cat ignori o persoana, cu atat devine mai isterica! Nu stiu de ce se intampla asta, banuiala mea este ca intervine o frustrare profunda vis a vis de refuzul “necombatantului” de a-si pune delicat manutzele in solduri. In definitiv, e destul de greu sa te certi de unul singur, cu o inversunare demna de o cauza mai buna. Ce mi se pare interesant, si asta, ca sa folosesc un cuvant bland, este efectul “bulgare pe panta”. Persoana respectiva nu reuseste sa isi atraga “inamicul” intr-un scandal, devine frustrat, devine isteric, si de aici lucrurile o iau tot la vale. Dintr-o data, butoanele sunt activate, si trece prin diferite stari emotionale greu de inteles. Indignare – ca nu-i raspunzi. Indignare – ca-i raspunzi si il rogi sa te ignore. Amor propriu lezat – pen’ca i-ai pus printzipiile la indoiala. Turbare neputincioasa – pen’ca onoarea i-a fost lezata. Plans de mila – pen’ca e bolnav, si scandalul initiat chiar de domnia sa i-a provocat rau fizic. Trantit cu fundu’ de pamant – pen’ca l-ai distrus emotional, ceea ce te face sa te suspectezi de amnezie selectiva: oare am parasit pe cineva in fata altarului si nu-mi mai amintesc? Repliere rapida – pen’ca trebuie sa isi castige adepti, pe care sa-i convinga de dreptatea sa absoluta. La asta, se asorteaza bine sustinerea bucatelei sale de adevar, adevar cu care moare de beregata. Revenit asupra starii de indignare – mai ales daca isi gaseste partizani noi, carora le povesteste “trauma”. Mai incercat o data marea cu degetul, poate, poate, partea nebeligeranta isi reconsidera pozitia si se indura sa ii dea un raspuns taios, ceea ce nu face, in definitiv, reteta ignoratului e o reteta de succes. Daca nici asa nu merge, victimizat pe la colturi si cersit compasiune, in cea mai adulta maniera – “te parasc lu’ mama, nah!”. Din nou indignare – putin respect, pana la urma, el are o anumita pregatire, ce mama dracului, a mancat necombatanti pe paine, la micul dejun. Oboseala – se duce sa manace si sa ia un xanax. Revenit la lupta cu forte proaspete – a uitat sa mai zica ceva. Mai spune o data povestea, ca sa se asigure ca n-a ramas cineva cu vreo nedumerire. Epuizare, si in sfarsit o sclipire de inteligenta – “hopa, ma cert singur!”. Patru sclipiri de inteligenta – a realizat ca: 1. curentul de opinie nu ii este favorabil, aliatii ori se jeneaza sa il intrebe care e problema lui si ce naiba vrea, ori il trateaza delicat si o dau in balarii – cat e kilu’ de lapte, daca a castigat Dinamo, sau care sunt masurile pentru diminuarea efectului de sera si ce naiba facem cu gaura din stratul de ozon, 2. e posibil ca cei care tac sa-si fi facut deja o parere si nu una buna, 3. ca tocmai s-a etichetat singur, cei sapte ani de-casa nefiind la purtator, in comparatie cu bau-baul in serie care continua sa il ignore tinandu-si gura inchisa, si 4. si-a amintit ca i s-au mai intamplat chestii de-astea – acum, nu stiu daca si acei bau-bau au fost tacuti sau au ripostat, dar ideea ramane, nu e la primul scandal, si cu singuranta, nici la ultimul.
Revenit in forta – cu o atitudine politicoasa. Inutil – raul a fost deja facut, i s-au vazut chilotii din cauza poalelor ridicate. Multumiri pline de caldura celor care i-au sustinut cauza, i-au ridicat moralul, i-au mangaiat capshoru’ blond, si l-au ajutat sa depaseasca socul si depresia – prietenii la nevoie se cunosc.
Ca un exercitiu de logica, faza urmatoare ar fi cea cu diminuarea rapida a daunelor – ceea ce va duce la o noua runda de nervi, pen’ca nu se va putea abtine sa nu mai lanseze o rafala, daca tot e acolo. Intr-un final apoteotic, e posibil sa spuna ca isi ia papusile si pleaca – daca nu v-ati prins, asta e partea cu santajul emotional, dar nu vreau sa fac speculatii. Si, presimt ca va urma si un clasic “sunt prea bun pentru voi, nu ma meritati” – pen’ca tocmai a realizat ca are niste standarde, sau ar trebui sa le aiba. A uitat, desigur, si ca opiniile sale personale ar trebui transmise posteritatii cu un minim de respect, ma refer la un respect verbal, chiar daca in particular nu da doi bani pe ce cred altii. In felul asta isi asigura auditoriul ca e o persoana decenta care nu jigneste gratuit si inutil, iar indesarea ideilor sale pe gatul nefericitilor, devine mai lina.
Pana la urma, ziua nu a fost chiar atat de rea, caci, viata iti ofera oricum prea putine prilejuri de amuzament.

ps: acesta este un pamflet. Faptele si personajele din aceast pamflet sunt imaginare. Orice legatura cu persoane reale este o intamplare.

Advertisements

6 thoughts on “constatarea zilei…

  1. buna dimi! m-ai amuzat teribil, stare ce merge exceptional cu cafeaua pe care tocmai mi-am facut-o si o beau cu atata religiozitate in fiecare dimineata.
    esti ca un corn al abundentei imaginatiei, me, draga mea! 😉 …savuroasa si prolifica. always. …citesc si rad! imi place ce faci cu vocabulele. 🙂

  2. buna dimineata si tie, la pranz! ma bucur ca micul meu pamflet amuza, asta a fost si ideea. desi, am un presamtz ca destul de multa lume se va simti “atinsa”
    din fericire, pe blogul meu, pot sa scriu ce vreau, despre ce vreau, chiar si pamflete

  3. desigur, draga mea! e teritoriul tau. micul tau teritoriu…atat de mare! si faci o treaba rexcelenta. cui nu-i trebuie, they`re free to go. 😉

  4. hehehe…m-a parasit sarcasmul, Paler are efectul asta, de a-mi da niste stari extrem de volatile.
    ploaia, Paler si James Bay in background…o duminica perfecta!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s